haios.ro

Comentariu

un dac - 14 Apr 2009

Geto-Dacii. Regalitate si religie

Balada Lui Zamolxe


P-un picior de plai,
pe-o gura de rai,
stransu-ne-am in vale,
o multime mare.

Rugul am aprins,
focul am incins.
La Zamolxe vrem,
sa ne inchinam.

Doamne ne-om ruga,
la puterea ta,
trezire ne dai,
pe-o gura de rai.
Doamne, tu Stapane,
cuvinte ne spune,
de intelepciune.

Focul s-a-ntetit,
Zamolxe a privit,
Si-astfel ne-a grait:

- Tu poporul Meu,
sa ai Dumnezeu,
caci preotul tau,
e un deceneu.
Oriunde umblati,
voi sa nu uitati,
rugul atatati,
la Domn va rugati.
Ca din zori de zi,
Eu cu voi voi fi.
Iar de o fi noapte,
sa priviti departe,
ochiul de Mi-oti vede,
atuncea veti crede,
ca la voi Ma uit,
vrerea v-o ascult.
Sa mai luati aminte,
crestele sunt sfinte,
la popor de zei,
Carpatii-s temei.
’N codru de umblati,
aminte sa luati,
cand frunza fosneste,
Deceneu vorbeste.
Voi sa-l ascultati,
si sa va-nchinati,
binecuvanteaza,
s-aveti mintea treaza.
Sacru va e plaiu,
sfant va este graiu,
inimii de foc,
viata-i cu noroc.
Voi oameni frumosi,
sa fiti dragastosi.
Drepti va ridicati,
oamenii vi-s frati,
ajutor sa dati.
Pe cei oropsiti,
sa nu-i parasiti.
Cel ce va mangaie,
la Mine-o sa vie.
Viata de v-o dati,
sa va aparati,
asta nu uitati:
Veti fi inviati!
Vietile-n dreptate,
sunt nenumarate.
Cel ce-n Mine crede,
lacrima nu vede,
iau suspinul greu.
De poporul Meu,
voi vorbi mereu,
sus la Dumnezeu.
Cand hora-ti incinge,
la Mine-o ajunge,
cantec bucuros,
din omul frumos.
Atunci si alti zei,
vor avea temei,
sa se-nveseleasca,
doina sa porneasca,
si sa va iubeasca.
Si cand va vorbiti,
sa va amintiti,
graiul omenos,
e cel mai frumos.
C-al zeilor grai,
e-n cantul de nai,
p-un picior de plai,
pe-o gura de rai.