Fridtjof Nansen a fost exploratorul care
a demarat in mod semnificativ efortul de
explorare si cunoastere a Polului Nord,
dovedind ca nefondata credinta in
existenta unui continent aflat la pol,
ci numai a unui ocean acoperit de
gheata.
Fridtjof Nansen a
parasit Norvegia, prin portul Vardo, la
21 iulie 1893, cu vasul Fram (fram se
traduce inainte) construit special
pentru a rezista presiunii gheturilor,
nu pentru a cauta extremul nord
matematic al Pamantului, ci pentru a
face cercetari in vastele regiuni
necunoscute care inconjurau polul.
La 14 martie 1895 Nansen, impreuna
cu locotenentul Fredrik Johansen - cel
mai bun schior al Norvegiei, au parasit
nava care se blocase in gheturi (dar
care a rezistat cu succes presiunii
gheturilor) si au inceput, de la
latitudinea de 84 de grade, calatoria pe
gheata catre pol. Facand eforturi
supraomenesti, ei au strabatut peste
1000 de kilometri in desertul de gheata
si printre insule, atingand latitudinea
nordica de 86 de grade si 14 minute,
apoi intorcandu-se si iernand vreme de 8
luni intr-un bordei de piatra si gheata
si ajungand in final la capul Flora,
unde s-au intalnit cu exploratorul
englez F. Jackson, cantonat acolo cu
vasul Windward.
Norvegienii
s-au imbarcat pe nava lui Jackson si au
sosit in Norvegia, la Vardo, pe 13
august 1896, unde au fost intampinati ca
niste adevarati eroi nationali.
Cam in acelasi timp s-a intors in
tara si nava Fram, care a fost purtata
in tot acest timp in deriva, prinsa
intre gheturi, pana la latitudinea
nordica de 85 de grade si 57 de minute,
punct pana la care nu mai fusese pana
atunci nicio nava.
Nansen a
capatat o asemenea prestanta, datorita
intregii sale activitati stiintifice si
de explorare, incat atunci cand Norvegia
a reusit sa-si capete independenta fata
de Suedia, i s-a propus chiar un post de
presedinte sau de regent, functie de cum
avea sa fie viitoarea forma de
guvernamant a Norvegiei, lucru refuzat
de marele explorator.
Nansen a
castigat premiul Nobel pentru pace in
1922 pentru activitatea desfasurata la
Liga Natiunilor.
De remarcat ca
ceea ce l-a salvat pe Nansen de la o
moarte sigura in desertul de gheata -
ramas pe timpul expeditiei si fara
provizii - au fost cunostintele capatate
de la eschimosi, pe perioada cat a
locuit printre ei, in timpul expeditiei
in Groenlanda, intreprinsa cu cativa ani
inainte. Nansen nu s-a aventurat intr-un
tinut extrem de ostil fara sa se fi
pregatit temeinic inainte, ci cunostea
foarte bine mediul pe care il infrunta.
Datele stiintifice culese de membrii
expeditiei au fost publicate in 6 volume
care au adus lumina in ceea ce priveste
cunoasterea regiunilor arctice.
