Nascut la Bucuresti, la 1 august 1860.
Tatal lui, originar din Moldova, a
venit in Bucuresti si a construit o
moara pe malul lacului Colentina. El a
modernizat aceasta moara, introducand in
1853, pentru prima data in istoria
industriei romanesti, o masina cu abur.
Fratele lui Bazil, Georges Gh.
Assan (1862 – 1900), absolvent al
Scolii Superioare de Comert de la Anvers
(Belgia), a fost o mare personalitate in
domeniul comercial: Presedinte al
Camerei de Comert si Industrie,
consilier comunal, membru in Consiliul
CEC si al Instructiunii Publice pentru
Invatamantul Profesional si Comercial.
Bazil Gh. Assan a studiat
ingineria in Elvetia si in Franta.
Intorcandu-se in tara, a devenit asociat
in industria creata de tatal sau,
impreuna cu fratele lui.
La
inceputul secolului XX, Romania se
dezvolta in acelasi ritm cu toate tarile
din Europa, fapt datorat oamenilor cu
initiativa. Printre acestia se numara si
Bazil Assan.
El a construit doua
mori mecanizate, o fabrica de sapun si
una de vopsele si lacuri. In 1904 a
construit un siloz de grau cu 28 de
celule, cu o capacitate de 700 de
vagoane, avand o inaltime de 41 m, la
timpul acela cea mai inalta cladire din
Bucuresti.
In dorinta de a crea
o industrie competitiva pe plan mondial,
a intreprins o calatorie in SUA, pentru
a studia industria americana si a
introduce metodele cele mai avansate in
industria romaneasca. Ca urmare a
acestei experiente, a construit o
fabrica de uleiuri comestibile din
porumb, prima din tara.
In
colaborare cu fratele lui a inventat o
metoda originala de extragere a uleiului
din rapita, cu ajutorul cherosenului
(inainte se extragea prin presare).
Bazil Assan a fost primul care a
proiectat un canal navigabil intre
Cernavoda si Constanta. Despre acest
proiect a publicat un articol in
Buletinul Societatii Politehnica (1899).
El a lasat prin testament suma de 80 000
lei „pentru facerea studiilor la
fata locului, pentru construirea unui
canal navigabil intre Cernavoda si
Constanta, si 15 000 lei pentru
construirea unui tunel la o mica
adancime sub nivelul Dunarii, in
apropiere de Turtucaia“.
In vara anului 1896, Bazil Assan s-a
imbarcat pe vasul norvegian Erling Jart,
impreuna cu un grup de oameni de stiinta
din mai multe tari, care au ajuns in
regiunile arctice, pana la 81 grade si
35 minute latitudine nordica. El a fost
primul roman care a ajuns in tinuturile
polare. A studiat structura geologica si
resursele naturale ale arhipelagului
Svalbard (de unde a adus 80 de specii de
plante), formarea aisbergurilor si
conditiile bioclimaterice. A facut chiar
si activitate de explorare, descoperind
noi insule.
In anii 1897 - 1898
a efectuat o calatorie pe ruta
Constantinopol – Alexandria
– Ceylon – Singapore –
Hong Kong – Shanghai –
Nagasaki – Tokyo – Yokohama
– San Francisco – New York
– Londra, ocazie cu care a devenit
nu numai primul roman care a calatorit
in jurul lumii, ci si primul roman care
a incheiat contracte comerciale in
Extremul Orient. Relatarile expeditiilor
sale au fost publicate in Buletinul
editat de catre Societatea Regala de
Geografie din Romania, al carui membru
era.
Cu acordul regelui Carol
I, s-a imbarcat la bordul vasului de
razboi Elisabeta si a luat in posesie
pentru Romania unele insule inca
nedetinute de nimeni in Pacific, insa
proiectul in curand a fost abandonat din
lipsa de resurse.
Intre 1906 si
1914 si-a ridicat la Bucuresti o
frumoasa casa in stil neoclasic francez,
dupa proiectul arhitectului I. D.
Berindei, cunoscuta astazi sub numele de
Casa Oamenilor de Stiinta (Adresa: Piata
Lahovari, nr. 9).
Bazat pe o
bogata experienta in domeniul
industriei, a publicat in presa timpului
numeroase articole privind dezvoltarea
industriei romanesti, asupra
iluminatului cu gaz si introducerii
tramvaielor in Bucuresti.
A
fost proprietarul autoturismului
inregistrat cu nr. 1 in Bucuresti (in
anul 1900), un Panhard decapotabil de 15
CP, fabricat la Liège (Belgia).
S-a stins din viata la 16 iunie
1918, in Elvetia, la Montreux.
Sursa:
http://www.agir.ro/univers-ingineresc/ba
zil_gh._assan_(1860___1918)inginer_inven
tator_industrias_primul_romin_carea_cala
torit_in_tinuturile_arctice_si_in_jurul_
lumii_2364.html
In canonul
progresului schitat de Assan, iesirea
din provincialismul european este o
premiza a decolajului economic. Ceea ce
suprinde in cazul pledoariei lui Bazil
Assan este siguranta tonului si
reciclarea unor teme circuland in
imaginarul european al epocii: o natiune
civilizata si constienta de misiunea ei
este condamnata sa imbratiseze,
respectand proportiile, un comportament
ofensiv, definind conduita marilor
puteri: "Daca nu intretinem relatiile
diplomatice cu Japonia, acolo unde putem
fi deopotriva cu puterile cele mari, cum
putem fi incunostintati de evenimentele
care se vor petrece in Extremul Orient?
(...) O data cu aceasta intrebare, sa-mi
dati voie a-mi exprima inca o dorinta,
adica: necesitatea ce ni se impune de a
face sacrificii pentru maritism, dupa
cum am facut si facem pentru militarism.
Trebuie sa ne formam o flota comerciala
puternica, sustinuta de o flota de
razboi, caci numai astfel vom putea
ajunge la prosperitatea tarii noastre".
Sursa:
http://www.observatorcultural.ro/Toate-p
inzele-sus*articleID_372-articles_detail
s.html