Conform legii atractiei gravitationale,
formulata de Isaac Newton, intre oricare
doua corpuri din univers de manifesta
forte de atractie gravitationala. Aceste
forte sunt direct proportionale cu
masele corpurilor care interactioneaza
si invers proportionale cu patratul
distantei dintre ele.
- Orice corp
care se afla pe Pamant este supus fortei
gravitationale a Pamantului, dar si unei
rezultante a fortelor execitate de toate
celelalte corpuri din intreg universul.
- Asupra Pamantului in sine, cea mai
mare atractie o exercita Soarele, fiind
cel mai mare corp din sistemul nostru
solar, in jurul caruia se rotesc si
celelalte planete vecine.
Planeta
Jupiter, de exemplu, desi foarte mare,
are o mica influenta asupra Pamantului,
datorita faptului ca se afla foarte
departe. Dar aceasta influenta exista.
Luna, incomparabil mai mica
decat Jupiter, sau decat Soarele,
influenteaza Pamantul, pentru ca este
cel mai aproape:
- asa se explica
formarea mareelor (flux / reflux), de
doua ori pe zi (in alte zone ale
globului, de patru ori pe zi) - sub
directa actiune gravitationala a Lunii
(si a Soarelui). In cazul mareelor,
actiunea Lunii asupra Pamantului devine
evidenta. Fluxul (cresterea apei) urmat
de reflux (scaderea apei) formeaza
impreuna fenomenul numit maree.
-
Luna stabilizeaza inclinatia axei de
rotatie a Pamantului in jurul axei sale
fata de planul de rotatie in jurul
Soarelui
- incetineste in permanenta
miscarea de rotatie a Pamantului
(imperceptibil)