Curtenii, care aveau dreptul sa duca trena mantiei, s-au aplecat, au intins mainile ca si cum ar fi ridicat ceva de jos, apoi au pornit, prefacandu-se ca tin ceva in maini; nu indrazneau sa spuna ca nu vad nimic.
Imparatul mergea acum sub baldachin si toti oamenii de pe strazi si de la ferestre spuneau: "Ce minunate haine are imparatul! Ce trena strasnica! Ce bine ii vin!" Niciunul nu voia sa spuna ca nu vede nimic; fiindca atunci lumea ar fi zis ca nu-i priceput in slujba sau ca-i prost de da in gropi. Nicio haina de-a imparatului nu starnise atata bucurie printre oameni.
- ... [ * * * aici trebuie sa completezi tu raspunsul * * * ]! a spus deodata un copil.