Era odata un imparat care se considera
foarte mare. Se credea cel mai puternic
si mai destept om de pe pamant si se ...
On site from date of: 25 Feb 2009
Q
Era odata un imparat care se considera
foarte mare. Se credea cel mai puternic
si mai destept om de pe pamant si se
supara numai si la gandul ca ar putea
exista cineva mai grozav ca el.
Si
iata ca, din gura in gura, a ajuns la el
un zvon, ca pe undeva traia un mare
intelept. Imparatul, vrand sa scape de
el, porunci sa fie intemnitat si judecat
pentru un motiv inventat. Fara sa judece
prea mult, judecatorii l-au condamnat pe
intelept la moarte. Adus in fata
tronului, imparatul i-a spus victorios:
- Ti-a sosit clipa! Trebuie doar sa
mai hotarasc daca sa fii omorat prin
spanzuratoare sau sa fii decapitat!
- Nu doresc nici una nici alta, a
spus inteleptul, dar n-am incotro.
Totusi, marite imparate - a continuat el
- as vrea sa-mi indeplinesti, asa cum se
obisnuieste, o ultima dorinta: sa-mi
aleg singur moartea. Voi rosti cateva
cuvinte. Daca vei considera ca spun
adevarul, atunci sa mi se taie capul;
daca, dimpotriva, vei consideara ca
mint, atunci sa-mi poruncesti moartea
prin streang.
- Bine, fie! - zise
imparatul, vrand sa arate ce mare
imparat era el.
Iar inteleptul a
rostit nu mai mult de trei cuvinte si...
a scapat cu viata! Care au fost
cuvintele salvatoare?

Open this question's test: