La 6 aprilie 1909, dupa nu mai putin de
8 calatorii intreprinse pentru atingerea
Polului Nord intr-un interval de 17 ani,
americanul Robert Peary a pretins ca a
ajuns la latitudinea nordica de 89 de
grade si 55 de minute, desi in drumul
spre pol, dupa latitudinea nordica de 87
de grade si 47 de minute nu au mai fost
prezente in cadrul etapei finale a
expeditiei sale si surse independente de
observatie care sa aiba pregatirea
necesara pentru a masura, calcula si
confirma astfel atingerea Polului Nord.
Dupa indelungi dezbateri,
desfasurate pe parcursul multor ani, si
bazandu-se pe aspecte descrise in
insemnarile din jurnalul de expeditie,
in cele din urma Societatea Nationala de
Geografie a Statelor Unite a fost de
acord ca Peary a atins Polul Nord.
Controversele insa nu au incetat nici in
prezent.
Peary a inceput seria
de expeditii in 1892.
Pe un ger de
-50 grade Celsius, la 15 februarie 1909,
in cadrul ultimei expeditii, a inceput
atacul final catre Polul Nord, cand
expeditia a plecat catre capul Columbia,
cel mai inaintat punct din Tara Grant,
situat la 83 grade latitudine nordica,
de unde pana la pol mai sunt 760 de
kilometri. In acest punct s-au format
sase grupuri conduse de Peary, Mac
Millan, Bartlett, Bourp, Marvin si
Henson. Planul elaborat de Peary
prevedea impartirea membrilor expeditiei
in sase grupuri: unul din inaintasi si
cinci de sprijin. Fiecare grup de
sprijin era format dintr-un membru al
expeditiei si cate 3 eschimosi.
Grupurile de sprijin aveau rolul de a
trasa drumul si de a construi colibe
pentru grupul de inaintasi, scutindu-i
pe acestia de munci grele. Urma ca de la
88 grade latitudine nordica, inaintasii,
condusi de Peary, sa plece singuri spre
pol, odihniti, cu viteza sporita si cu
provizii suficiente si sa se intoarca pe
drumul marcat de grupurile de sprijin.
La 6 aprilie 1909, Peary
impreuna cu Henson, Seegloo si doi
eschimosi, dupa un mars de 5 zile in
care au strabatut distanta considerata
prea lunga pentru a fi reala, de 234 de
kilometri, au ajuns la 89 de grade si 55
de minute latitudine nordica, adica in
regiunea Polului Nord.
Frederick Cook a fost principalul
contestatar al lui Peary, sustinand ca
el a fost primul care a ajuns la Polul
Nord, cu un an inainte, afirmatie
neacceptata de nicio institutie, desi si
in cazul sau controversele continua si
in ziua de azi.
Nu este foarte
clar daca macar unul din cei doi
americani au ajuns la Polul Nord.
Daca nu tinem cont de Peary sau de
Cook, primii care au pus piciorul la
Polul Nord, au fost membrii unei
expeditii sovietice, condusa de Otto
Schmidt – formata din patru
avioane aflate sub conducerea
aviatorului polar Vodopianov, care au
aterizat la Polul Nord pe 21 mai 1937.
