Din antichitate se cunoaste faptul ca la
suprafata Pamantului acul magnetic se
orienteaza strict intr-o anumita
directie.
Pamantul este un
imens magnet.
Folosind aceasta
proprietate, a fost construita busola,
ca instrument de orientare pe teren.
Orientarea acului magnetic al
busolei strict pe o anumita directie si
intr-un anumit sens se datoreaza
campului magnetic al Pamantului, busola
aliniindu-se pe directia liniilor
campului magnetic.
La inceput se
credea ca acul magnetic se orienteaza
spre polii geografici ai Pamantului,
insa mai tarziu s-a constatat ca acul
magnetic e orientat spre polii magnetici
ai Pamantului, care nu coincid cu cei
geografici.
Polului Nord
geografic ii corespunde Polul Sud
magnetic si Polului Sud geografic ii
corespunde Polul Nord magnetic.
Polul sud magnetic, care corespunde
Polului Nord geografic este foarte
dinamic (si la fel si Polul nord
magnetic, care corespunde Polului Sud,
celalalt capat al axei polilor
magnetici). Acest pol magnetic nu este
stabil, ci se deplaseaza din loc in loc
in jurul polului geografic. De exemplu,
in 1831, polul magnetic ce corespunde
polului nord geografic, a fost stabilit
la 70 de grade latitudine nordica si 98
de grade longitudine vestica (si nu la
90 de grade latitudine nordica, acolo
unde se afla polul geografic).
Se poate vedea in imaginea
alaturata, cu puncte rosii, migratia
Polului Sud magnetic de-a lungul
timpului (1600, 1700, 1800, 1900, 2000
si cu alb predictia de migrare pentru
urmatorii 50 de ani). Polul se
deplaseaza din ce in ce mai rapid, spre
Siberia, loc in care se prognozeaza ca
va ajunge polul magnetic peste 50 de
ani.
